Afișul românesc în anii ’90: istorie culturală și afectivă

București, 11 noiembrie 2024 – Institutul Prezentului a deschis recent spre vizionare un proiect de cercetare aflat în dezvoltare dedicat afișului românesc în anii ’90. Proiectul propune un parcurs arhivistic ce urmărește evoluţia scenei culturale și artistice din România după 1989 din perspectiva tipului de comunicare vizuală și mesaj diseminat prin intermediul afișului. Cercetarea întreprinsă în diferite arhive instituţionale și private prezintă o serie de afișe realizate în anii 1990 (în principal de artiști vizuali), alăturarea lor în formatul unei expoziţii documentare în spaţiul Institutului Prezentului din București oferindu-le vizitatorilor posibilitatea de a observa dinamica teritoriului cultural în acei ani, ansamblul variat de preocupări și direcţii artistice.

Aflat în continuarea cercetărilor dedicate de Institutul Prezentului anilor 1990, proiectul „Afișul românesc în anii ’90” alătură pe durata sa o serie de intervenții artistice în spațiul din Erou Ion Călin 19, București, astfel:

14 noiembrie, 18:00-21:00, „Exerciții de orientare”, lucrare video de Mihai Iepure-Górski și Răzvan Anton. Un alt fel de tur ghidat al Bucureștiului, printr-o incursiune alături de Andrei Ursu în locurile și istoria tumultoasă a lui decembrie ’89 și a anilor 1990. „Exercițiile de orientare” întreprinse de artiști presupun activităţi ce au în vedere deslușirea și orientarea în terenul moștenit (istoric) și în contextul socio-politic în care (ne străduim să) funcţionăm. Eveniment în cadrul doijoi https://doijoi.art/ro/bucharest.

28 noiembrie, 19:00-21:00, intervenție sonoră live cu Maria Balabaș, care propune o plimbare sonoră virtuală în expoziția „Performing 89. Stări de deziluzie”, organizată de Institutul Prezentului la Timișoara în 2023 și dedicată interacţiunilor și conexiunilor complexe dintre artă și societate în anii ’90 în România, Serbia și Ungaria. Vizitînd „Performing 89”, Maria Balabaș și-a dorit să-și imprime mai adînc în amintire atmosfera din expoziție, să reflecteze prin sunet la mesajele artiștilor, și să consemneze acest moment al reîntîlnirii cu un spațiu afectiv și, oarecum, renegat al anilor ’90. Intervenția sonoră live este prezentată pe 28 noiembrie de două ori, de la 19:00 și de la 20:00.

4 decembrie, 17:00-21:00, „Flying Radio”, de Dan Mihălțianu. Un proiect despre capacitatea radioului de a eleva spiritele, de a influența cursul istoriei și de a transcende spațiul și timpul. Receptorul radio „Carmen”, produs de Întreprinderea Electronică București, a fost folosit în timpul evenimentelor din decembrie 1989 din România care au dus la răsturnarea regimului Ceaușescu. O selecție de 30 de minute din înregistrările audio live de la Radio-Televiziunea Română, realizate de artist în perioada 21–26  decembrie 1989, se aud în buclă din difuzorul aparatului, reînviind momentele dramatice ale acelui timp. Radioul este în rezidență la Institutul Prezentului pe durata lunii decembrie.Expoziția „Afișul românesc în anii ’90” este deschisă pînă pe 7 decembrie 2024 și poate fi vizitată joia și vinerea între 16:00-20:00, precum și cu ocazia evenimentelor anunțate, dar și cu programare la ip@institutulprezentului.ro.

Expoziția conține documente din arhivele: Muzeul Naţional de Artă Contemporană, București; Arhiva de imagine a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, București; kinema ikon/ Călin Man; arhiva personală Adriana Popescu și arhiva Teatrului Naţional București; Galeria Plan B; Dan Mihălţianu, Dan Perjovschi.

„Afișul românesc în anii ’90” este un proiect Institutul Prezentului, realizat de Alina Șerban și Ștefania Ferchedău.

BIOGRAFII ARTIȘTI

RĂZVAN ANTON (n. 1980, Cluj) a studiat la Universitatea de Artă și Design din Cluj (Grafică) și Camberwell College of Arts Londra (MA Drawing). Predă la Universitatea de Artă și Design Cluj din 2010 și a făcut parte din colectivul de artiști al Fabricii de Pensule. A fost implicat în proiectul de arhivare digitală a Arhivei Minerva. Între 2019–2021 a co-curatoriat programul de arte vizuale al Fabricii de Pensule, alături de Mihai Iepure-Górski. Actualmente face parte din echipa de coordonare a proiectului de arhivare digitală a colecţiei de fotografie a lui Deák Ferenc din cadrul Arhivei Minerva Cluj.

MIHAI IEPURE-GÓRSKI (n. 1982, Alba-Iulia). Este absolvent al Academiei de Artă și locuiește la Cluj-Napoca. Lucrează într-o varietate de medii încercînd să evite să cadă pradă acestora, revine însă adesea la o metodă de lucru care implică parteneriate cu alţi practicieni din varii domenii artistice. Face parte din colectivul de artiști al Fabricii de Pensule din 2014. Între 2019–2021 a co-curatoriat și coordonat programul de Arte Vizuale al Fabricii de Pensule, alături de Răzvan Anton. Practica sa curatorială continuă în parteneriate cu varii organizaţii, cum ar fi Electroputere Plus, Minitremu.

MARIA BALABAȘ (n. 1982, București) este muziciană și jurnalistă de radio. Din 2008 moderează Dimineața crossover la Radio România Cultural, unde a dezvoltat și o serie de proiecte dedicate inovației sonore. A inițiat grupuri muzicale precum Avant’n’Gard și Soare Staniol, inspirate de tehnicile de improvizație, muzica electronică, muzica acustică. Concepe instalații sonore inspirate de înregistrările de teren și dezvoltă o practică a sunetelor în mișcare prin plimbări sonore în diverse locuri și contexte. În prezent se ocupă cu cercetarea pentru teza sa de doctorat „Ecologii ale ascultării. Peisajul sonor ca premisă pentru performativitatea și recontextualizarea culturală a trecutului recent”.

Lucrările lui DAN MIHĂLŢIANU (n. 1954, București) se situează la intersecţia dintre istoria oficială și istoria personală, fiind circumscrise unei practici artistice care cercetează de o manieră discursivă și analitică frontierele dintre artă și politică. Pentru Mihălţianu, studierea diverselor sfere ale existenţei umane, individuală sau de grup, și consemnarea evenimentelor care perturbă și modifică corpul social într-un anumit timp se face din perspectiva unei istorii indiferente, așa cum însuși artistul o definește. Istoria indiferentă este acordată la specificitatea unui context, la evenimentele majore prin care trece, fiind rezultat al întîlnirilor punctuale dintre momentele oficiale si cele personale.

Serie de evenimente organizată în 2024 în cadrul proiectului de „Camera din spate”. Proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.

Identitate vizuală: Ioana Petcu.
Fotografii de (în ordinea evenimentelor): Institutul Prezentului (1, 2), Răzvan Anton (3-4), Serioja Bocsok (5), Dan Mihălțianu (6)

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Detalii: ip@institutulprezentului.ro, www.institutulprezentului.ro, 0740 300 124