Scena românească de teatru e un teren fascinant în acest moment, nereformat, crescând și diversificându-și scopurile artistice și mijloacele de producție: ca într-o junglă, locul e plin de liane, de gropi, de fundături, de capcane periculoase și de prilejuri de confuzie, dar una peste alta e vorba de un teren fertil, din care adesea răsar creatori, producții, colaborări și proiecte extrem de interesante. Pe parcursul ultimilor 5 ani, revista Scena.ro, prin intermediul colaboratorilor ei, – nume ce mai păstrează ideea de autoritate critică într-un mediu informațional supra-aglomerat, ce tinde să o comprimită – a documentat creșterea și adâncirea acestui teren fertil. Cu toții am urmărit, în paginile revistei, fiecare în stilul lui și acoperind diverse formule jurnalistice, direcțiile de dezvoltare, tendințele, influențele pe care scena românească le-a asimilat sau respins, alcătuind o arhivă consistentă, care va ajuta – sperăm -oricui se va adânci în viitor în studierea acestor ani de creație, mai degrabă tulburi.
Așa cum se vede și din numărul de față, cel de al 23-lea din acești 5 ani, ne interesează nu numai scena românească (reprezentată în paginile ce urmează de interviul cu directorul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, Constantin Chiriac, de o analiză a teatrului independent semnată de Anca Ioniță, de cronici dedicate noilor spectacole ale stagiunii 2013-2014 și de vocile cele mai tinere ale ei, participanții la Gala HOP), ci și de evenimentele internaționale de teatru, dans și performance – de data aceasta Festivalul de teatru de la Avignon, Festivalul Internațional de la Edinburg (despre care am bucuria să scriu), Stückemarkt (despre care relatează din Berlin Ciprian Marinescu), Foreign Affairs (consemnat de Mara Nedelcu) și Festivalul autorului dramatic (despre care ne scrie din New York Saviana Stănescu).
Ne-am asumat de la bun început să ne adresăm unui public de nișă și nu să abordăm formule jurnalistice menite să atragă ”masele”. Ne-am pus, desigur, adesea întrebarea – foarte sănătoasă, de altfel – cui folosește ceea ce facem noi. Pe de o parte, zic unii, mai ales când sunt criticați, nimeni nu îi mai citește pe criticii de teatru. Pe de altă parte, toate rapoartele de evaluare ale directorilor de teatru trebuie, mai nou, să includă articole din presa de specialitate, care să demonstreze succesul artistic al instituțiilor pe care le conduc. Apoi, chiar dacă o recunosc sau nu, toți creatorii, indiferent de câte aplauze sau, mai nou, de câte comentarii favorabile pe Facebookau parte, simt, de fapt, și nevoia de opinii informate, ale unor oameni care i-au urmărit de la începuturi și au petrecut ore în șir la spectacolele lor, fiind în plus capabili să le plaseze creația într-un context național și internațional, în măsura în care o merită.
Este, probabil, unul dintre motivele pentru care răspunsurile/reacțiile pe care le-am avut din partea cititorilor, fie ei creatori din domeniul artelor spectacolului sau simpli iubitori de teatru, ne-au semnalat că există un orizont de așteptare în ceea ce privește o asemenea publicație. Le mulțumim tuturor acestor cititori pentru reacțiile și susținerea lor, dar și pentru criticile lor, care sunt la fel de importante. Le mulțumim, de asemenea, colaboratorilor noștri: Mirella Nedelcu Patureau, Alina Nelega, Mihaela Michailov, Iulia Popovici, Anca Rotescu, Anca Ioniță, Visky Andras, Saviana Stănescu, Marian Popescu, Anca Măniuțiu, Miruna Runcan, Cristian Tudor Popescu, Oltița Cîntec, Ionuț Sociu, Iulia David, linca Tamara Todoruț, Medana Weident, Raluca Pop, Ioana Tamaș, Irina Ionescu, Gina Șerbănescu, Paul Boca, precum și tuturor creatorilor români sau străini care au acceptat să-și documenteze ei înșiși intențiile creative în articole sau eseuri publicate de Scena.ro – Thomas Ostermeier, Andryi Zholdak, Jonathan Mills, Alexandros Efklidis, Radu Afrim, Vlad Massaci, Gianina Cărbunariu, Alexandru Berceanu, Alexandra Badea, Bogdan Georgescu, David Schwartz, Maria Drăghici și Paul Dunca, Peter Kerek, Carmen Lidia Vidu, Miki Braniște, Elise Wilk, Cinty Ionescu ș.a.
Deși Scena.ro nu este o revistă academică, suntem onorați să fi putut publica în avanpremieră fragmente din cărți de teorie teatrală sau articole traduse din alte limbi, cu acordul autorilor lor prestigioși, recunoscuți ca teoreticieni ai genului – Richard Schechner, Hans Thies Lehmann, George Banu, Bonnie Marranca, Dariusz Kosinski, Dragan Klaic, Tom Sellar, Andrea Tompa, ș.a. Pentru că suntem de părere că asemenea cărți sunt esențiale pentru structura teoretică a unei mișcări teatrale, am inițiat în 2011 și Colecția Scena.ro & TN Timișoara, al treilea volum, dedicat companiei Societas Raffaello Sanzio, a lui Romeo Castellucci, fiind în curs de apariție.
Nu în ultimul rând, le mulțumim tuturor celor care au susținut apariția revistei, mai mult sau mai puțin constant, pe parcursul acestor 5 ani – Uniter, ARCUB, CNDB, British Council Romania, Institutul Polonez, Ambasada Regală a Norvegiei la București, Goethe Institut, JTI, Teatrul Masca, Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu, AFCN. Punem punct aici după 5 ani, dar numai pentru a ne revedea din 2014 într-o nouă formulă care, sperăm, va marca o etapă la fel de semnificativă în viața revistei de artele spectacolului Scena.ro.
Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.
Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide