Cum pot artiștii să schimbe conversația

Imediat ce am primit întrebările pentru interviul pe care urma să-l filmez cu Daniel Popa pentru documentarul lui In Debt We ART mi-am dat seama că există în ele un potențial special. Potențialul de a ”schimba conversația”, cum sună o expresie americană folosită mult în ultima vreme în legătură cu mișcarea Occupy Wall Street. Ce înseamnă, de fapt, să schimbi conversația?

Într-o societate precum a noastră, în care se vorbește obsesiv despre bani, în conjuncție cu orice alt subiect – de exemplu, când moare cineva ca Sergiu Nicolaescu știrile sunt mai degrabă despre cine îl moștenește și despre câți bani lasă în urmă, decât despre calitatea reală a filmelor lui și despre figura lui politică controversată – să schimbi conversația înseamnă să muți voit accentul, punând întrebări esențiale pe care oamenii au uitat să și le pună. În cazul OWS, prin ieșirea lor în stradă manifestanții au obligat opinia publică să se întrebe cum a ajuns Wall Street-ul să dicteze prioritățile societății americane și care e vina sa pentru criza financiară mondială generată. În cazul nostru, ar fi timpul să discutăm măcar ce alte feluri de datorii avem în afara celor financiare. Fără să fie abandonat cu totul, fiindcă trebuie ținut cont că a ieșit la suprafață din cauze reale, subiectul banilor poate fi totuși pus de artiști într-un nou context, menit să atragă atenția asupra faptului că prioritățile societății respective au fost grav distorsionate (de către cine și din ce cauze e o discuție mai amplă).

Documentarul In Debt We ART la care lucrează Daniel Popa cu mica lui echipă are potențialul de a schimba conversația pentru că vorbește despre bani dintr-o perspectivă nuanțată – tematica centrală este Datoria, în diversele ei forme/ financiară dar mai ales morală. El se integrează într-o preocupare internațională a artiștilor pentru reflecția pe tema raporturilor dintre artă și societate în vremuri de criză – este, așadar, în trend – dar mai important ar putea fi efectul lui asupra lumii artistice românești.

Ce mesaje lansează în lume această componentă de elită a societății românești, care are puterea de a influența modul de gândire al oamenilor obișnuiți? Pe baza observațiilor empirice, se poate constata că despre artă și cultură se vorbește public la noi numai când e la mijloc un scandal sau un eveniment dramatic, din categoria ”moartea unui artist”. Când sunt consultați, artiștii vorbesc de obicei despre ei înșiși – ceea ce e normal – însă rareori oferă puncte de vedere mai largi, care să includă elementele unei viziuni asupra felului nostru de a fi în lume. Nu aflăm decât detalii punctuale – mai mult sau mai puțin relevante – nu însă și care este credo-ul artistic și existențial al artistului, anume cum se raportează el la societatea din care face parte. Artiștii români sunt, cu mici excepții, o sumă de singularități care nu se văd pe ei înșiși parte dintr-un întreg mai mare, față de care ar avea o poziție sau o datorie.

Datorie = îndatorire= obligație morală. Cuvinte de care ne ferim, care au ajuns să ne sune gol. Întrebările puse de Daniel Popa celor intervievați pentru In Debt We ART sunt întrebări pe care ar trebui să ni le amintim:

Care e primul sens pe care îl dai cuvântului Datorie?/ Crezi în datorie morală? /Ce datorii morale ai?/ Datorii financiare? /Cum te raportezi la ele?/ Cum te-a afectat criza mondială?/ Ce crezi despre criză? /Ce-ți datorează statul? /Ce-i datorezi tu statului?/Ce datorează statul artiștilor?/ Le datorează ceva?/Ce datorează artiștii statului?/Care e datoria față de public? /Ce datorie are publicul?/Te-ai gândit să renunți? Când ai renunța să mai faci ce faci?

Întrebări esențiale, ale căror răspunsuri pot realmente schimba conversația. Cu condiția să fie puse sistematic, prin metode creative – în filme documentare, instalații sau în orice alte forme de spectacol – până când tot mai mulți oameni se vor contamina de neliniștea pe care ele o transmit. Poate că astfel vom înceta să ne mai gândim în primul rând la datoriile financiare și le vom reintroduce pe lista de priorități pe cele morale.