Atitudini în teatrul românesc. Irina Wintze: „Rigoarea este prima regulă a jocului” (scrisori)

Precaritate de cursă lungă sau Teatrul independent nu contează!
octombrie 15, 2020
Primarul din Piatra-Neamț și Decizia corectă
noiembrie 15, 2020

Rubrica „Atitudini în teatrul românesc” curatoriată de Leta Popescu publică scrisori ale practicienilor din teatrul românesc. Scrisorile merg din mână în mână, curatorul fiind doar un mediator. Rubrica promovează dialogul între artiști, iar atitudinile celor care răspund provocării reies printre rânduri. Astăzi publicăm schimbul de scrisori între actorii Ionuț Caras și Irina Wintze. În luna următoare, Irina Wintze va provoca un alt practician să îi răspundă unei alte scrisori. 

Dragă Irina,

Sper ca această carte să te găsească bine, sănătoasă, ceea ce îmi doresc și mie.

Am acceptat cu bucurie și curiozitate să intru în jocul scrisorilor teatrale fără fir dar cu cap și coadă. Și mai ales cu miez. Îți scriu ție pentru că mi-ai fost profesoară și îmi ești colegă și parteneră în multicele producții.

Irina, știm (cel puțin la noi în teatru) că ești neobosită, că îți cultivi talentul, mintea și corpul și că reușești (nu știu cum) să îți păstrezi mereu o anumită prospețime la lucru, să surprinzi mereu și să ai o atitudine pozitivă când lucrezi. Poate că ție ți se pare normal. Adevărul e că și mie (deși nu îmi iese tot timpul). Și totuși…

E știut că, de la un punct încolo (la vârstă mă refer), actorii se așază, se liniștesc, știu cum se face. E greu să îi scoți din ale lor, e greu să le propui lucruri prea solicitante fizic, e dificil să îi schimbi. Tu cum faci? De ce ești disponibilă și surpinzătoare? Te-ai aruncat în tot felul de spectacole, ai abordat roluri diferite, estetici diferite: teatru-dans, teatru realist, expresionist sau absurd, diverse experimente teatrale. Nu știu să fi refuzat sau să fi ratat ceva. În ce constă antrenamentul tău? E nevoie de un soi de antrenament? Și mai ales, de ce o faci?

Într-un interviu prietenos cu Vava Ștefănescu de acum câțiva ani spuneai că te antrenezi să fii vulnerabilă. Și, într-adevăr, senzația mea e că plutește în jurul tău, atunci când joci, un soi de delicatețe robustă. Construiești cu discreție și subtilitate personaje care punctează și care îți rămân în memorie. Ai un rol drag, de care ești mândră? Ce ți-ai dori să urmeze?

Îmi aduc aminte de studenție. Țin minte că odată am întârziat, lucram la Richard al III-lea, și nu ai mai vrut să lucrezi cu mine. Gafa nu s-a mai repetat. Altădată, în timpul repetițiilor la Astă seară se improvizează (spectacol la clasă, regie Irina Wintze, 2003) te tot vedeam nemulțumită de felul în care îl căutam pe Fluierici. Ce mai, îmi era un pic frică de tine. Ce vreau să spun că emanai un soi de falsă răceală, o anumită distanță care te obliga să îți evaluezi cu atenție atitudinea și pașii pe care îi faci la lucru. Nu tolerai nici indisciplina, nici lipsa de interes. Acum cum e? Ce cauți în lucrul cu studenții? Încotro îi direcționezi?

Și în încheiere, cum vezi vremurile astea diferite pe care le trăim acum? Video, spectacole-hibrid, militantism, social / politic / documentar, trebuie să luăm atitudine, nu trebuie să luăm atitudine, și multe altele. Cum te poziționezi prin teatru în toată avalanșa asta de mode?

Îmi dau seama că ți-am pus o groază de întrebări. Acuma, tu nu trebuie să răspunzi la toate.

Te îmbrățișez virtual,

Ionuț

 

Irina Wintze (Foto Adi Bulboacă)

 

Ioane dragă,

Cartea ta m-a găsit bine, dar m-a lăsat într-o oarecare perplexitate: și eu care credeam că elanul meu creativ e un pic… stângaci, alături de ritmul vesel și relaxat al colegilor: cam ca Gloaba lui Maiakovski alergând cu picioarele rășchirate printre chiuielile copiilor. Și-apoi, întrebările….

Probabil ca la școală îi bag – literalmente pe toți – în sperieți, pentru că, pentru mine, rigoarea este prima și cea mai la îndemână de însușit dintre regulile jocului, e răbdarea pe care i-o acorzi ceiluilalt pentru că știi cât de greu ți-a fost și ție, e hamul alpinistului care e, ca și noi, un cuceritor al inutilului, e disciplina din căderea de la înălțime a unei pisici, disciplina avioanelor, a planetelor, a arhitecturii și anotimpurilor, e un impuls al prezenței. Și desigur, pentru că sunt o tipă rigidă, ceea ce în fizic se traduce cu un început de coxartroză.

Cât despre implicare… până la teatru, sunt atâtea de făcut !

Bref, nu am prea multe înțelepciuni cu care să-ți răspund: pe când eram cea mai tânără dintre bătrâni, hărnicia și curiozitatea erau în același pachet cu energia vârstei – nu mi se pare nimic remarcabil, iar acum, când sunt aproape cea mai bătrână dintre tineri, maturizarea îmi râde în nas: sunt mânată (sic!) de același imbold de a mă juca cu toate jucăriile din magazin, de a mai încerca și altceva, de speranța că de data asta o să îmi iasă: că o să pot să alunec și să dispar în valiza Charlottei Ivanovna, și – fără nici un dubiu, de egoism – pentru ca îmi place! Au fost și vreo două offf-uri pe parcurs, dar cui îi mai pasă ?!

Totuși, cu toate lucrurile minunate de care ma acuzi cu blândă reverență, încă nu v-am tăiat răsuflarea. Mă pregătesc.

Irina Wintze

***

Schimbul de scrisori a început în luna septembrie 2019 și însumează gândurile a 11 practicieni:

Scrisoare Leta Popescu către Andrei Măjeri – Răspunsul lui Andrei Măjeri (septembrie 2019)
Scrisoare
 Andrei Măjeri către Alexandru Ion – Răspunsul lui Alexandru Ion (octombrie 2019)
Scrisoare 
Alexandru Ion către Liviu Romanescu – Răspunsul lui Liviu Romanescu (noiembrie 2019)
Scrisoare 
Liviu Romanescu către Radu Apostol – Răspunsul lui Radu Apostol (decembrie 2019)
Scrisoare 
Radu Apostol către Theodor Cristian Popescu – Răspunsul lui Th.C.Popescu   (ianuarie 2020)
Scrisoare 
Theodor Cristian Popescu către Mihaela Sîrbu – Răspunsul Mihaelei Sîrbu (martie 2020)
Scrisoare 
Mihaela Sîrbu către Vlad Massaci – Răspunsul lui Vlad Massaci (aprilie 2020)
Scrisoare
  Vlad Massaci către Iuliana Vîlsan – Răspunsul Iulianei Vîlsan (mai 2020)
Scrisoare 
Iuliana Vîlsan către Iris Spiridon – Răspunul lui Iris Spiridon (iunie 2020)
Scrisoare 
Iris Spiridon către Sorin Leoveanu – Răspunul lui Sorin Leoveanu (iulie 2020)

***
Anul 2 al schimbului de scrisori:
Schimb scrisori Leta Popescu  – Ionuț Caras (septembrie 2020)
Schimb scrisori Ionuț Caras – Irina Wintze (octombrie 2020)

Schimb scrisori Irina Wintze – Adriana Moca (noiembrie 2020)

Schimb scrisori Adriana Moca – va urma…

Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.

Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide