Atitudini în teatrul românesc. Andi Gherghe: „Nu există actor de independent sau actor de stat. Există doar actor” (scrisori)

Performance-ul este un drept uman. Un manifest pentru scena viitorului
februarie 11, 2022
Free Performance: Un răspuns la manifestul metaLAB futureStage
martie 9, 2022

Rubrica „Atitudini în teatrul românesc” curatoriată de regizoarea Leta Popescu publică scrisori ale practicienilor din teatrul românesc. Scrisorile merg din mână în mână, curatorul fiind doar un mediator. Rubrica promovează dialogul între artiști, iar atitudinile celor care răspund provocării reies printre rânduri. Astăzi publicăm schimbul de scrisori între autorul dramatic Csaba Székely și actorul și regizorul Andi Gherghe.

Drágö Ándi,

După cum știi, în mitologia greacă există un prezicător celebru, Tiresias, care apare și în câteva piese de teatru la Sofocle și Euripide. Acest Tiresias într-o zi vede doi șerpi care se împerechează, îi lovește cu bâta (nu știu ce era în capul lui), iar acest gest atrage asupra lui furia zeiței Hera, care îl transformă pe sărmanul om în femeie. El trăiește, adică ea trăiește timp de șapte ani ca o doamnă, după care are din nou o aventură cu cei doi șerpi și se transformă înapoi în domn. Nu e bine deci să te joci cu șerpii, dar cert este că această experiență a avut cel puțin o consecință pozitivă: Tiresias a putut să răspundă cu o precizie remarcabilă la întrebarea lui Zeus, care a vrut să afle cine simte mai multă plăcere în timp ce face dragoste, bărbatul sau femeia. (Luând în considerare răspunsul, nu înțeleg de ce a mai vrut să se transforme înapoi în bărbat.)

Într-o anumită măsură cu toții suntem la fel ca Tiresias. Aproape fiecare dintre noi a făcut sau a trăit în viață lucruri care se află aparent la polul opus. Și tu ai reușit să experimentezi două părți antagonice ale misterelor existenței atunci când după ce ai fost pentru o perioadă lungă artist independent, te-ai angajat la Teatrul Național din Târgu Mureș. Pentru mine, ca dramaturg, nu există o diferență foarte mare între cele două sfere ale teatrului, dar sunt curios cum e pentru tine, ca actor și regizor. Unde e mai bine, în domeniul independent sau la stat?

Ziceam că pentru mine nu e mare diferență între teatru independent și teatru de stat, în sensul în care atunci când vor să monteze un text de-al meu, atunci ambele procedează la fel: îl montează. Și, făcând asta, ambele riscă. Totuși, în sfera independentă de obicei este o înclinare mai mare spre risc. Atunci când ai făcut spectacolul ”Mihai Viteazul”, tu ai simțit că facem ceva riscant? Dar atunci când s-a făcut afișul spectacolului? Apropo, ți-a fost vreodată frică când ai făcut teatru?

Noi am făcut împreună spectacole cu care speram că facem bine comunității. Crezi că ne-am atins scopul? Crezi că puteam să facem mai mult? Mai bine?

Ca să ne întoarcem un pic la Tiresias: tu provii dintr-o familie mixtă, deci știi ce înseamnă în țara asta și să fii român, și să fii ungur. Dacă, să zicem, te-ai juca cu niște șerpi de-ale Herei, după care te-ai transforma în 100% ungur, cum crezi că ți-ar plăcea să trăiești în România?

Sper că nu te-am supraîncărcat cu întrebările mele.

Să ai succes în ceea ce faci, te îmbrățișez!

Csaba

 

Andi Gherghe foto credit Narcis Zamfir

 

Chedveș Csaba,

Îți mulțumesc pentru gândurile tale bune și îmi cer scuze că ți-am răspuns atât de târziu. După cum mă știi sunt un om conectat la realitate și la prezent, doar că acea realitate se schimba de la o zi la alta. A durat ceva până s-a așezat la locul ei.

Mă întrebai unde e mai bine pentru mine ca actor și regizor: în independent sau la stat? Nu știu dacă răspunsul meu va fi satisfăcător deoarece nu pot să afirm, cu certitudine, în care parte e mai bine. Nu-mi aduc aminte vreun spectacol la care să fi participat, în independent, la care să fi fost doar actor sau doar regizor. În cei 15 ani de independent, am învățat scenografie, ecleraj, sunet, PR, coordonare de proiect, am dat cu mopul și am cărat decor. Pe de altă parte, ca regizor în independent, îți creezi propriile condiții de lucru, îți alegi echipa, ai certitudinea că actorii cu care lucrezi vor să fie acolo și că vor să comunice despre aceleași lucruri ca tine. În același timp ești mult mai solicitat de tot felul de evenimente imprevizibile pe care trebuie să le rezolvi tot tu. De cele mai multe ori timpul e scurt, problemele stufoase și regia ajunge mai la coadă. Lucrul sub presiune devine setarea implicită a fiecărei zile. În timp, te uzează.

Ca regizor la stat am o întreagă echipă în spate care mă ajută să îmi fac meseria. Problemele financiare ale proiectului nu mai sunt problemele mele de rezolvat. Am scenograful meu, regizor tehnic, sufleur, mașiniști…teoretic totul e mult mai simplu. Evident că apar și aici tot felul de probleme, de la ”nu putem” până la ”nu avem”. Oamenii sunt puțin mai greu de motivat să acționeze prompt când le ceri ceva. Au un salariu stabil pe care oricum îl primesc și dacă îți dau ție cortina jos când vrei sau nu.

Acum pe partea de actorie, cred că depinde foarte mult de fiecare cum e.  Nu cred că există actor de teatru independent și actor de stat. Există doar actor. Situația e diferită, într-adevăr, dar tot noi facem diferența. Bucuria este că m-am dezvoltat și educat, ca actor, în teatrul independent așa că pot să aduc efervescența câștigată acolo și în teatrul de stat. În toate proiectele în care m-am implicat, în acest an, de la angajare, am pornit cu încrederea că toți colegii mei se implică 100% și vor face orice pentru binele proiectului și nu pentru binele personal. Nu tot timpul iese cum visezi, dar asta se mai întâmplă și în independent. Poate mai rar. Poate salariul stabil face diferența. Poate te prinde în timp.

Când am făcut împreună, în 2018, spectacolul Mihai Viteazul, la 3g HUB, nu am simțit că riscăm ceva. Pe de o parte, inițiativa noastră era pozitivă: un spectacol trilingv, făcut în an centenar, de un teatru independent în coproducție cu un teatru de stat. Pe de altă parte, nu mi-a fost teamă că vom avea probleme, că nu se va înțelege mesajul, că se va face scandal. De obicei nu mă gândesc la asta pentru că știu sigur ce vreau să zic cu fiecare spectacol, știu cu cine vreau să comunic și știu cât de lungă e plapuma legii. Trebuie să recunosc că îmi place să mai enervez pe câte unii sovinisziták (șovini), din când în când. Apoi, lucrând în independent foarte mult, scrierea de proiecte mă obligă să îmi gândesc spectacolele ținând cont de o mulțime de factori ca: public țintă, obiective, impact, oportunitate etc. Toate acestea fiind foarte clare, riscurile vin doar dintr-o eventuală neîmplinirea a termenelor.

Aminteai de spectacolele făcute împreună, pentru comunitatea noastră, întrebându-te dacă ne-am atins scopul. Aș zice că pe moment așa părea. Evident, puteam face mult mai mult. Întotdeauna e loc de muuult mai mult. Lucrurile se schimbă constant, prioritățile sunt mereu altele… Atunci părea că este ceea ce aveam nevoie. Acum aș pune problemele un pic altfel, sau poate chiar problemele ar fi altele.

Am meditat îndelung la ultima ta întrebare legată de cum mi-ar plăcea să trăiesc, în România, ca ungur 100%. Tot așa, numai că mult mai bine. Poate facem un spectacol despre binele ăla.

Să ai o primăvară frumoasă! Te îmbrățișez!

Andi

***

Schimbul de scrisori a început în luna septembrie 2019 și însumează gândurile a 11 practicieni:

Scrisoare Leta Popescu către Andrei Măjeri – Răspunsul lui Andrei Măjeri (septembrie 2019)
Scrisoare
 Andrei Măjeri către Alexandru Ion – Răspunsul lui Alexandru Ion (octombrie 2019)
Scrisoare 
Alexandru Ion către Liviu Romanescu – Răspunsul lui Liviu Romanescu (noiembrie 2019)
Scrisoare 
Liviu Romanescu către Radu Apostol – Răspunsul lui Radu Apostol (decembrie 2019)
Scrisoare 
Radu Apostol către Theodor Cristian Popescu – Răspunsul lui Th.C.Popescu   (ianuarie 2020)
Scrisoare 
Theodor Cristian Popescu către Mihaela Sîrbu – Răspunsul Mihaelei Sîrbu (martie 2020)
Scrisoare 
Mihaela Sîrbu către Vlad Massaci – Răspunsul lui Vlad Massaci (aprilie 2020)
Scrisoare
  Vlad Massaci către Iuliana Vîlsan – Răspunsul Iulianei Vîlsan (mai 2020)
Scrisoare 
Iuliana Vîlsan către Iris Spiridon – Răspunul lui Iris Spiridon (iunie 2020)
Scrisoare 
Iris Spiridon către Sorin Leoveanu – Răspunul lui Sorin Leoveanu (iulie 2020)

***
Anul 2 al schimbului de scrisori:
Schimb scrisori 
Leta Popescu  – Ionuț Caras (septembrie 2020)
Schimb scrisori 
Ionuț Caras – Irina Wintze (octombrie 2020)
Schimb scrisori Irina Wintze – Adriana Moca (noiembrie 2020)
Schimb scrisori Adriana Moca – Marius Manole (decembrie 2020)
Schimb scrisori Marius Manole – Ramona Dumitrean (ianuarie 2021)
Schimb scrisori Ramona Dumitrean – Ada Lupu Hausvater (martie 2021)

***

Anul 3 al schimbului de scrisori:
Schimb scrisori Adina Lazăr – Alexandra Felseghi (septembrie 2021)
Schimb Scrisori Alexandra Felseghi – Csaba Székely (octombrie 2021)
Schimb scrisori Csaba Székely – Andi Gherghe (februarie 2022)

Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.

Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide