Viză pe pașaportul cultural la Festivalul de Teatru Piatra-Neamț

Prezentul e o noțiune flotantă în ziua de azi, supusă amânării, suspendării, reconfigurării în condițiile restricțiilor impuse teatrului de securitatea sanitară. Stagiunile, festivalurile, premierele anului 2021 se programează sub amenințarea modificărilor de ultim moment. Festivalul de Teatru Piatra Neamț (3-12 septembrie) revine după pauza din 2020 și propune o temă care coagulează caracteristica timpului: Postprezent. Prefixul post, cel care a generat curente artistice plasate în opoziție cu ismele originare, opune nesiguranței prezentului reflecția asupra provocărilor lumii globale. Postprezent se impune ca termen federator al ofertei artiștilor de a discuta și reflecta performativ noile realități sociale, culturale, globale. Notoriu ca loc al înnoirii și revigorării formulelor estetice în teatrul românesc, Festivalul de Teatru Piatra Neamț a propus cu consecvență din 2017 încoace, de la preluarea conducerii Teatrului Tineretului (TT) de către regizoarea Gianina Cărbunariu, reflecția critică asupra problemelor societății românești și a celor globale în spectacole implicate în comunitatea locală, interesate de reevaluarea trecutului, de critica neoliberalismului și de creșterea și formarea publicului tânăr. Aceste constante sunt prezente și în selecția recent încheiatei ediții a festivalului, derulate fizic atât în sală, cât și în spații deschise din oraș. Preluând una din intervențiile lui Dan Perjovski, invitat să realizeze un work in progress pe ferestrele teatrului ce dau spre stradă, am avut Festival după val după val după….

Poate cea mai provocatoare, dar și cea mai afectată de contextul pandemic a fost secțiunea internațională a festivalului, intitulată Something to Declare & to Share. Pademia a reintrodus granițe fizice între țări – impuse din rațiuni de securitate sanitară – și de aceea declarația standard solicitată la vamă grupează lecturile performative care au înlocuit spectacolele. În absența actorilor, dramaturgii și regizorii lor au fost invitați să rezume spectacoul absent, „să declare bunurile culturale” imateriale cu care transgresează granițele trasate de valurile pandemiei prin prezența lor la Piatra Neamț. Am vizionat trei astfel de lecturi care au convins nu numai prin temele socio-politice asumate, ci și prin prezentarea ilustrată cu extrase din spectacolul absent sau cu intervenții audio-video urmate de discuții cu publicul. Zbor deasupra teatrului din Kosovo, prezentat de dramaturgul Jeton Neziraj, director și fondator al companiei independente Qendra Multimedia din Priștina, comentează conceptul și efectele spectacolului care a întins punți de comunicare culturală între Kosovo și Serbia după criza secesiunii. În pregătirea premierei, acțiuni publice impregnate de umor parodic și ironie acidă au încercat să submineze climatul politic ultranaționalist din tânărul stat kosovar. Teatrul politic intervine în fractura socială produsă în urma separării de Serbia, iar piesa lui Jeton Neziraj folosește teatrul pentru a dovedi că indiferent de ideologiile politice cultura rămâne o lingua franca. Apreciat ca cel mai reprezentativ autor din Balcanii de azi, dramaturgul este internațional recompensat prin premiul „EuropeCultureAward 2020/21” pe care îl va primi în luna noiembrie. Astfel, Forumul Cultural European premiază anul acesta „un ambasador cultural între est și vest, care a depășit granițele naționale și barierele istorico-culturale dinspre și către Europa și a stabilit conexiuni de colaborare semnificative în Kosovo, Europa și SUA”[2].

Citește și : Interviu cu Jeton Neziraj în Scena.ro nr. 51

Din Republica Cehă, spectacolul cu fundament documentar produs în pandemie Eroi ai muncii capitaliste a fost rezumat de regizorul Michal Hába și compozitorul Jindřich Čížek prin scurte scene citite și ilustrate cu muzică live. Coproducție internațională în proiectul POSTWEST a mai multor teatre printre care Teatrele orașului Praga, Berliner Volksbühne și Teatrul Tineretului, titlul calchiază numele unei populare medalii oferite muncitorilor fruntași în țările socialiste: erou al muncii socialiste. Condițiile de muncă inechitabile, exploatarea capitalistă a muncii „lucrătorilor esențiali” se suprapun peste statutul precar al actorilor independenți, acutizat în anii pandemici 2020/21. Eroi ai muncii capitaliste este o critică a clasei politice, dar și a dezarticulării sindicale, a disoluției conștiinței de clasă a angajaților în economia capitalistă. Forma divertismentulului musical e înșelătoare, mesajul social e miza reală a spectacolului prezentat cu umor de către cei doi artiști cehi.

Tânărul regizor polonez Jakub Skrzywanek a fost invitat în 2020 la TT pentru a regiza spectacolul Incineratorul de Ladislav Fuks, ca parte finală a „Tripticului asupra violenței”.  Producția a fost suspendată de pandemie așa că regizorul Jakub Skrzywanek a prezentat acum un proiect alternativ. Intitulată „Muzeul holocaustului românesc, o poveste care mai bine rămâne nespusă”, lectura sa performativă alătură informații documentare despre pogromul evreilor din Moldova cu pagini din jurnalul scriitorului Mihail Sebastian în care e consemnată ruperea prieteniei cu Mircea Eliade din cauza convingerilor antisemite ale celui din urmă. Tema pogromului se regăsește în programul festivalului și în filmul lui Radu Jude Ieșirea trenurilor din gară, în spectacolul teatrului gazdă Viitorul din trecut de Clemens Bechtel sau în spectacolul documentar Gewald la Darabani (Compania „Texte bune în locuri nebune”, dramatizare și regie Ionuț Caras). Toate reevaluează istoria din perspective subiective, scrupulos documentate, prin care caută cauzele antisemitismului și recuperarea tragediei alungării și exterminării populației evreiești din România de-a lungul timpului.

În secțiunea spectacolelor românești invitate, grupate sub genericul Ne vedem afară, figurează două producții inspirate de povestirea scriitorului Florin Lăzărescu Titanicul, text cu un profund fundal metafizic alimentat de tema morții. Dacă Titanicul de la Teatrul Municipal „Matei Vișniec” din Suceava (regia Cosmin Panaite) se rezumă la ilustrarea filonului narativ prin explorarea vizuală și actoricească a mizerabilismului vieții rurale lipsite de orice orizont, cu adevărat valoros e cel de-al doilea spectacol, produs de Platforma culturală Frilensăr București (regia Daniel Chirilă).  Titlul schimbat, alcool, lumină și puțină moarte. un studiu de caz rimează foarte bine drama personajelor cu melancolia extincției. Extensia muzicală a povestirii menține un sensibil balans între realismul frust al textului și scufundarea treptată în melancolia morții. Prima parte a spectacolului susține muzical povestirea prin varietatea surprinzătoare a sunetelor produse de instrumente originale, pentru a se converti în partea a doua într-un excurs muzical de extracție folclorică al fatalismului românesc. Au impresionat abilitățile muzicale ale vocilor care dublează calitatea teatrală a grupului, recunoscute și premiate, de altfel, și de Juriul de adolescenți al festivalului.

Alte spectacole selectate aduc în discuție subiecte acute ale societății românești, cum sunt tăierile ilegale de păduri și corupția în Verde tăiat (Asociația Pro Treatru Zalău), exploatarea muncii în București Livrator (Teatrul Masca, București) și Domeniul luptei (unteatru București), copiii abandonați și fractura generațională în Pattern. Două reprezentații ale spectacolului Va urma. Pe Planeta Oglindă,  cea mai recentă premieră semnată de Gianina Cărbunariu la TT, au oferit coperțile festivalului. Spectacolul reușește o camuflată critică social-politică pastișând forma divertismentului muzical ajustat pe un story SF. Publicul plasat în fața intrării asistă la ocuparea teatrului de către extratereștrii care se arată în chip de conducători la ferestrele colorate ale clădirii. Dintr-un viitor ipotetic, ni se oferă posibile versiuni ale vieții conduse prin programele de guvernare ale extratereștrilor ocupanți ai orașului. Pe durata mai multor legislaturi, nu mai lungi de câteva minute, comentariul critic al dezarticulării civilizației terestre se adresează prezentului omenirii. Inventivitatea costumelor și glamour-ul luminilor (scenografia Dorothee Curio, lighting design Cristian Niculescu), coloana sonoră (Alex Halca) și video design-ul (Andrei Cozlac) creează un seducător univers distopic aplaudat de toți: de publicul spectacolului, dar și de trecătorii întâmplători prin fața teatrului la ora reprezentațiilor.

Festivalul de Teatru Piatra Neamț ne invită să privim prezentul dinspre viitor și să devenim mai responsabili față de generațiile viitoare. Postprezentul devine, astfel, expresia conștientizării provocărilor sociale, politice, climatice ale timpului nostru. Selecția festivalului ne amintește că teatrul traversează dintotdeauna granițe culturale, ideologice, sociale. Iar pe Planeta oglindă a scenei artiștii sunt dintotdeauna sursa viziunilor despre lumea de mâine.

[1] Articol apărut în limba engleză în revista European Stages, volume 16, editată de Martin E. Segal Theater Center. (v. https://europeanstages.org/)

[2] Cf. https://www.kfe.de/post.php?post_id=70