Universul masculin primordial

Barbară e noaptea începuturilor reface un univers primordial reprezentativ pentru culturile  orientale din bazinul mediteraneean. Coregraful Hervé Koubi încearcă prin acest spectacol să se identifice cu parcursul strămoșilor săi, originali din Algeria. Astfel, pornește un demers pentru recuperarea moștenirii lor, de care a fost privat deoarece a fost născut și crescut în spațiul european. Koubi face această scurtă introducere la debutul spectacolului și-i numește pe cei treisprezece dansatori „frații mei”. Acestă expresie nu este supralicitată deoarece doisprezece dintre ei sunt algerieni, aleși special în urma unui casting desfășurat în Algeria.

Barbară e noaptea începuturilor recontruiește un univers exclusiv masculin, cu o opțiune coregrafică axată pe elemente acrobatice. Dansatorii execută salturi și coregafii de grup cu elemente minimale, iar deschiderea amplă a brațelor sau ridicare lor spre cer se regăsește ca un element recurent în construcția spectacolului.

La debut, dansatorii poartă măști sclipitoare care le acoperă întreaga față, decorate cu corne argintate care vor fi îndepărtate și vor deveni obiecte ale un joc al reprezentării forței. Rând pe rând, fiecare îți va da jos masca și se va produce o metamorfoză în structura coregrafică. Dacă începutul are o moliciune a mișcărilor, în care cei treisprezece descriu unduiri care acoperă corpul celorlalți, odată măștile înlăturate dinamica se schimbă și devine mai alertă. Spațiul pare o mare arenă de antrenament a unor luptători, care-și exersează tehnicile și care-și măsoară forța. Există un sentiment de camaderie specific grupurilor masculine. Nici unul nu pare să se întreacă cu restul, în adevăratul sens al cuvântului, ci aceste acțiuni sunt doar practici care consolidează unitatea colectivă. Sentimentul de apartenență la o frăție este rezumat și de cercul pe care-l realizează când se țin de mână, un simbol al egalității existente.

Coarnele sub formă de pumnale sunt utilizate ca niște elemente pentru realizarea unei incantații, mai ales când sunt adăugate pe un lanț, la brâul unui dansator. Acesta execută o rotire în cap, specifică break-dance-ului, imprimând coarnelor-pumnale o rotație cu sunete metalice. Un alt simbol de luptă sunt bastoanele metalice, care deși nu sunt utilizate într-o confruntare unul la unul, ci ca obiecte de sprijin pentru a realiza diferite salturi, au o sonoritate specifică săbilor. Vor fi folosite și pentru un moment de echilibristică, niște jonglerii care denotă precizie și sub nici o formă bufonerie.

Întreaga construcție coregrafică este dominată de o lentoare care-i imprimă spectacolului o anumită monotonie. Repetarea unor mișcări în mod voit încetinit necesită o rabădare a spectatorului. Fără să se bazeze pe o estetică a limbajului corpului, Barbară e noaptea începuturilor este un spectacol bazat pe acrobații care pot să încânte un amator al mișcărilor precise, executate impecabil tehnic. Fără vibrații care să trimită în zona afectivului, spectacolul impresionează prin specificitatea spațiului arab, reprezentat cu ajutorul dansului.