Fest-FDR 2019 (III) La feminin și la masculin

Două spectacole din cadrul Fest-FDR s-au remarcat printr-o inspirată centrare asupra genului, ca element pregnant al vieții contemporane în care identitatea – inclusiv sau în special cea de gen – capătă un rol tot mai important, marcând multe domenii. În teatru, alcătuirea unei distribuții este un prim gest cu semnificații majore asupra conținutului viitorului spectacol, care se va modifica în funcție de această decizie.

Pentru spectacolul Feminin, text comisionat de Teatrul Tineretului din Piatra-Neamț Elisei Wilk și adus în scenă de Eugen Jebeleanu distribuția e în mod firesc integral feminină, iar caracterul coral al producției ridică la nivel simbolic povestea din scenă, cu toate detaliile ei impersonate de cele 12 actrițe de vârste diferite: Aida Avieriţei, Cătălina Bălălău, Sabina Brânduşe, Corina Grigoraș, Loredana Grigoriu, Gina Gulai, Ecaterina Hâțu, Maria Hibovski, Cătălina Ieșanu, Lucreția Mandric, Cristina Mihăilescu, Adina Suciu.

E vorba despre un plot extrem contemporan, un caz tipic de revenge porn a cărui victimă este o adolescentă aflată în plus în căutarea identității sexuale. Apar în acest context femeile din jurul ei – colege, profesoare, mama, sora, iubita, mătușa – cu punctele lor de vedere exprimând un mediu social înapoiat, represiv, ce pune o presiune în plus asupra victimei, în loc să o ajute. În intervențiile lor punctuale, toate aceste femei ating și problemele specifice feminității și dau voce unor întrebări perene: a avea sau a nu avea copii, a fi sau nu căsătorită, cum să suporți singurătatea, cum să te confrunți cu îmbătrânirea, etc.

Un spectacol necesar pe teme la zi, cu câteva note poetice și rezolvări regizorale așa cum spuneam corale, care mențin toate protagonistele în scenă permanent, implicate în diverse activități, Feminin câștigă prin scenografia inteligentă a Velicăi Panduru, care prevede mijloace de transformare a decorului – constând într-o toaletă publică de la școală, spațiu de refugiu la vârsta adolescenței – chiar prin intervenția protagonistelor, care îi adaugă pe parcursul spectacolului texte scrise, simboluri, fotografii, transformându-l într-un spațiu cu încărcătură emoțională.

***

Prin contrast, Medeea’s boys, producția de succes a Teatrului Apollo 111 creată de regizorul Andrei Măjeri în strânsă colaborare la scenă cu Ionuț Sociu, aflat la primul său text pentru teatru și marcând un debut excelent, are o distribuție exclusiv masculină, actorii jucând rolurile de ambe sexe.

Un scenariu ce imaginează o continuare a pieselor antice grecești, având ca pretext o reîntâlnire a argonauților ”ca între băieți”, cu flashback-uri înspre întâmplările din celebra piesă Medeea, Medeea’s boys pune întrebări contemporane esențiale legate de evoluția contemporană a masculinității folosind ca pretext personaje mitologice. Luând ca reper aventura lor în căutarea lânii de aur, și angajându-se într-o ”argonăuțeală” cum i se spune la un moment dat – un chef exclusiv masculin în care pot exploda toate stările lor fără autocontrolul impus de prezențele complementare feminine – cei șase tineri interepretați de Cezar Grumăzescu (în versiunea văzută de mine la Timișoara), Alexandru Ion, Alex Mirea, Vlad Ionuț Popescu, Alex Chindriș și Florin Aioanei explorează inspirat, sub direcția lui Andrei Măjeri, teritoriul prea puțin accesat în teatrul de la noi al sensibilității masculine.

În rolul de descendenți ai zeilor greci, ei sunt apăsați de relația cu figura paternă și înfricoșați de figurile feminine castratoare din viața lor – din care se desprinde de departe Medeea, cea care și-a ucis copiii ca să se răzbune când soțul a părăsit-o pentru o femeie mai tânără. Unul dintre ei tocmai a ieșit dintr-o lungă depresie, în timpul căreia s-a izolat pe o insulă și a scris un jurnal al singurătății și dependenței, un altul a deschis un bar în care nu vine prea multă lume, al treilea o clinică pentru a-i demonstra tatălui că se poate ridica la înălțimea lui de zeu al medicinei, ceilalți încă își caută rostul, otrăviți de nostalgia fostelor aventuri. Rememorarea acestora, cu multe aspecte comice, e întreruptă de flashback-urile ce refac tragedia prin care a trecut Iason, eroul care i-a condus la victorie, pentru ca mai apoi să plătească din greu în urma răzbunării soției sale, Medeea.

Prin scrierea colaborativă a textului, cei șase interpreți au contribuit la personalizarea rolurilor, adăugându-le acestora bogate dimensiuni performative, unii cântă, alții dansează, cu toții se mișcă impecabil în coregrafia lui Attila Bordás și în decorul în continuă transformare semnat de Irina Chirilă și Mihai Păun. Deși o producție de mici dimensiuni, realizată pe o scenă independentă, Medeea’s boys e una dintre cele mai inspirate și curajoase rescrieri ale clasicilor create în ultimii ani pe scena românească.

Despre celelalte spectacole din Fest-FDR am scris cu alte ocazii, despre În umbra marelui plan puteți citi aici, despre Oameni și cartofi aici, iar despre În numele tatălui aici.