Cosmic Latte sau ce culoare are universul coregrafic

O casă deschisă sau utopia transformării interioare
februarie 23, 2023
Showcase: Căutări de sine materializate la Teatrul de Nord
aprilie 20, 2023

Să presupunem că ai în față o hartă 2D a întregului nostru univers – planete, asteroizi, comete și multe, multe stele. Privește-le atent. Dacă ai putea să amesteci laolaltă toate culorile pe care le vezi pe harta universului, în exact aceleași proporții în care ele există în spațiu, ai obține o nuanță caldă de bej. Conform unei echipe de astronomi și cercetători de la Johns Hopkins University, culoarea asta poartă numele cosmic latte.

            Deși povestea culorii universului s-ar putea să te ducă cu gândul la ideea de uniformizare, spectacolul coregrafic Cosmic Latte, cu un concept semnat de Ștefan Lupu și cu o distribuție alcătuită din studenți ai Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” București, îți demonstrează tocmai contrariul. Doisprezece studenți – Mihnea Cârjan, Eduard Chimac, Ciprian Chiujdea, Vlad Crudu, Tony Macpela, Vlad Furtună, Catinca Hanțiu, Iulia Lupașcu, Bianca Marinescu, Ramona Niculae, Paula Pîrvu, Antonia Scuțaru și douăsprezece povești coregrafice create pentru fiecare dintre ei, încadrate de două momente de grup la început și la final. Cam așa arată, văzut din dronă (aici trebuie neapărat inserată melodia pe care Tony, Vlad și Mihnea o cântă împreună), unul dintre cele mai percutante spectacole studențești pe care le-am descoperit în ultimii ani la UNATC.

Cred că ceva din ghemul de momente, redate atât de organic și de tandru prin mișcare și gest, s-ar pierde inevitabil dacă aș încerca să pun fiecare poveste din Cosmic Latte în cuvinte. Așa că n-am să o fac. În schimb, o să spun că dacă alegi să urci în gradena Sălii Atelier și să pășești în lumea pe care o mână de studenți ți-o propune, s-ar putea să descoperi un univers de care n-o să mai vrei să te desprinzi. Pentru că e ceva hipnotic și fascinant în mișcările lor, în delicatețea cu care se privesc și în energia pe care o pun la bătaie pentru a-și spune împreună poveștile. Îi simți prezenți în acel aici și acum pe care știu că îl aud atât de des la clasă, care însă rămâne întotdeauna teoretizat prea mult și trăit prea puțin. Le descoperi siguranța de sine proaspăt dobândită și intuiești munca din spatele fiecărui gest gândit atent, căci asiști la un spectacol al detaliilor senzoriale. Totul, de la universul sonor, bogat în genuri și abordări, la luminile și proiecțiile care decupează fiecare mișcare, e joc și e experiment. E jocul și experimentul lor. Spun lor pentru că, privindu-i, ai impresia că în Cosmic Latte și-au creat o lume care le aparține în totalitate. La adăpostul căreia pot fi ei înșiși, cu fricile și speranțele care nu le dau pace, cu nesiguranțele și cu momentele de curaj nebun pe care își dau voie să le trăiască din plin.

Dincolo de propria lor disponibilitate de a se autodescoperi prin joc și prin întâlnirea cu ceilalți, intervine aici firul roșu care leagă toate revelațiile din perioada repetițiilor într-un spectacol unitar – viziunea profesorului și coordonatorului lor, Ștefan Lupu. Lucrând alături de studenți pentru a-i determina să-și regândească raportarea la propria corporalitate, a avut intuiția de a-i ghida spre zonele coregrafice care se potrivesc perfect cu personalitatea fiecăruia dintre ei. Fiecare moment dintre cele doisprezece din Cosmic Latte pornește de la preocupările și perspectivele unui membru din distribuție, fiind special creat pentru a-i pune în valoare abilitățile. Hit-ul Corinei Chiriac, Inimă nu fi de piatră, este transformat într-un moment veritabil de musical, se disecă singurătatea, pierderea și dorul pe ritmul lui Sammy David Jr. în Mr. Bojangles, versurile unei doine răsună din aceleași boxe ca muzica electronică, se joacă hora with a twist și au loc mini-dance battles. Se râde mult, cu sens, și, câteva secunde mai târziu, sala amuțește. Și în ciuda faptului că toate momentele coregrafice au un nucleu profund personal, propunerea capătă universalitate prin punerea lor laolaltă. Căci, în esență, poveștile lor vorbesc despre aspecte care caracterizează viața fiecăruia dintre noi – procesul complicat de asumare și de exprimare a propriei identități, singurătatea pe care începem să ne-o descoperim, revolta împotriva barierelor care ne limitează, speranța și iubirea pe care le simțim mai acut ca niciodată, pierderea și regăsirea propriului sine. Structura spectacolului funcționează, astfel, în două direcții – pe de o parte, individualizează fiecare membru din distribuție, speculându-i potențialul personal, și, pe de altă parte, îi învață să funcționeze ca parte dintr-un grup. De aceea, dacă privești atent înțelegi că, de fapt, Cosmic Latte nu înseamnă uniformizare, ci recunoașterea personalului în universal și a universalului în personal.

Dincolo de valoarea artistică a producției, potențată de o serie de referințe atât din cultura pop, cât și din cea universală, pe care le poți descoperi doar revenind de mai multe ori în sală, trebuie amintită valoarea educațională a demersului echipei. Cred că este necesar să menționez că Mihnea, Eduard, Ciprian, Vlad C., Tony, Vlad F., Catinca, Iulia, Bianca, Ramona, Paula și Antonia sunt studenți la Actorie (anul III), nu la Coregrafie, ceea ce face ca performanța lor să fie una cu adevărat remarcabilă. Dincolo de asta, se simte entuziasmul și bucuria cu care au răspuns propunerii profesorului lor. Se simte dorința lor de a experimenta un proces de lucru alternativ, diferit de realismul psihologic de la clasă (care, da, îți pune la dispoziție o serie de mecanisme utile, dar care poate deveni redundant atunci când este transformat în unică unealtă de învățare a artei actorului). În plus, Cosmic Latte are potențialul de a fi mai mult decât un simplu spectacol studențesc – se poate transforma într-o școală. Pentru studenții din echipă, poate reprezenta o primă întâlnire cu un model de lucru alternativ, care îi ajută să își redefinească relația cu propriile corpuri în ipostaza de viitori actori profesioniști. Îi transformă în viitori practicieni conștienți de posibilitățile lor corporale și îi deschide spre experiment, prin joc. Poate cel mai important, îi provoacă să devină împreună, încă din facultate, catalizatorii unor noi discursuri coregrafice, care să exprime prin mișcare vocea generației noastre.

Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.

Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide