Conviețuirea româno-maghiară. Etapa bilingvă.

Desigur, titlul articolului sună a comunicare științifică la un colocviu al istoricilor est europeni, dar vrea să sublinieze că o temă tot mai des abordată în teatrul și performance-ul din Transilvania ultimelor două decenii și jumătate e conviețuirea româno-maghiară. Artiști din generații diferite au reflectat documentar și ficțional asupra acestei pietre dure a specificului regional. Iar ultimul deceniu de colaborare dintre companiile române și cele maghiare din mediul independent a reașezat în termenii valorilor prezentului discuția despre cum ne poate apropia ceea ce ne desparte. Două spectacole din stagiunea trecută de la Reactor de creație și experiment, ambele coproduse la Cluj cu companina maghiară Váróterem Projekt, reiau tema conviețuirii româno-maghiare în orașul care te seduce și te ține la distanță în același timp, orașul atractiv, urbanizat și dinamic, dar totodată conservator, autosuficient, oarecum ermetic față de efortul noilor veniți de a se integra. În acest mediu al atracției-respingerii, tinerii artiști se întreabă care le e locul în cultura locală multietnică și restituie în două spectacole o judecată lucidă asupra relațiilor personale, ce depășește aparențele asupra adevărului celuilalt în Dincolo de ora de aur, și chestionează relația cu istoria locului și percepția de grup în Wonders of Transylvania.

Dincolo de ora de aur/Az aranyórán túl. În genul eseului teatral, textul fragmentar al lui Ovidiu Cioclov explorează pragurile relațiilor de cuplu mixt româno-maghiar, revizitând stereotipuri adânc înrădăcinate în mentalul colectiv. Însuși titlul bilingv al spectacolului avansează tema depășirii aparențelor și așază pe poziții echidistante cele două grupuri etnice. În distribuție, trei actori români și trei actori maghiari  – Andrada Balea, Zsolt Csepei, Levente Imecs-Magdó, Alina Mișoc, Emőke Pál, Tavi Voina – amestecă vocile clișeelor moștenite din familie și societate cu întrebările dezinhibate ale tinerilor atrași unul spre celălalt de impulsul cunoașterii reciproce. Căci nucleu narativ al spectacolului caută motivele blocajelor de comunicare în cuplurile mixte româno-maghiare. Două practicabile delimitează o insulă de joc, cu publicul așezat de jur împrejur, și sugerează o implicită interactivitate ce invită la reflecție. Relațiile de cuplu se leagă și se desfac, mai ales că multe dintre locurile comune despre percepția reciprocă româno-maghiară se învârt în jurul unor nerezolvate/internalizate complexe – de superioritate sau inferioritate etnică.

Una dintre calitățile textului vine din faptul că insistă pe receptarea opusă stereotipului: nesiguranța tinerilor maghiari care înțeleg cu dificultate limba română în raport cu colegii de generație e opusă clișeului „noi am construit orașele transilvane”, iar sentimentul excluderii pe care îl trăiesc românii în cercurile în care se vorbește doar limba maghiară e reversul confortului apartenenței la majoritate. Perspectiva răsturnată a stereotipurilor ne face atenți la adevărul fiecărei părți. Identitatea ficțională a personajelor e mixată cu elemente din biografia actorilor din distribuție. Actrița de etnie maghiară interpretată de Emőke Pál își dorește să fie distribuită în filmele românești pentru calitățile ei profesionale, nu pentru exotismul accentului. Tânăra munteancă interpretată de Alina Mișoc a evadat la Cluj pentru a rupe lanțul moștenirii clișeelor din familia excesiv conservatoare. Tânărul secui se simte pierdut în orașul în care nu mai regăsește valorile moștenite de la tatăl său. Fiecare personaj poartă amprenta extracției sale etno-sociale pe care o redau cele șase tipologii; tușe fine restituie nuanțele energiei și amprentei fiecărei regiuni natale ca marcă identitară a personajelor, redată cu adevăr scenic de fiecare actor. Cu toții caută în partener validarea ca persoane, nu ca reprezentanți ai unei etnii. Regizorul Ovidiu Caița urmărește firescul situațiilor ca într-un documentar ficțional pentru a atinge problema delicată a echilibrului valorilor în relațiile de cuplu mixt. Umorul irigă scene inspirate de situații recognoscibile pentru spectatorul familiarizat cu stereotipurile celor două etnii. (Auto)Ironia colorează clișeele, trasează limitele din comunitățile multietnice și dezmembrează proiecția superiorității străinului, a celui necunoscut. În fond, spectacolul pledează pentru ideea că iubirea nu rezistă fără găsirea și acceptarea valorilor comune.

Spectacolul „Dincolo de ora de aur”. Credit foto: Roland Váczi

Wonders of Transylvania de Alexa Băcanu și Martin Boross, care semnează și regia, abordează același subiect într-o manieră narativă, articulată în jurul unui imaginar proiect internațional condus de o regizoare invitată din Ungaria să lucreze la Cluj cu un grup mixt de actori români și maghiari la un spectacol despre specificul local. Un fir narativ ficțional pastișează aspecte ale identității reale a actorilor, intersectate cu episoade din istoria Reactorului. Într-un fel, spectacolul oferă autoironic un fals rezumat al provocărilor primului deceniu de existență a spațiului, redenumit Reductor în spectacol. Nota sarcastică e omniprezentă, mai ales că ciocnirea culturală româno-maghiară duce și aici la o criză de comunicare, când se înfruntă stereotipurile în scenele de improvizație despre istoria Transilvaniei. Aceste momente savuroase, jucate cu obiecte animate, ilustrează reperele istoriei locale și constrâng colectivul româno-maghiar al actorilor din proiect să treacă cu umor peste detaliile în care se împiedică de regulă judecata în stereotipuri. Tonul satiric al spectacolului relativizează opiniile și provoacă judecata spectatorului. În laterala scenei, o supradimensionată cutie neagră se va dovedi de-a lungul spectacolului un cabinet de curiozități, un teatru de păpuși sau un relicvariu. Din el răsar, prin deschiderea cutiei,  noi și noi fețe ale istoriei, pentru a rememora în falset nestinsa confruntare a episoadelor dramatice din istoria comună. Chiar și „eroii”– Doina Cornea vs Márton Áron – reînviați în teatrul de păpuși cad în derizoriu în malaxorul etnocentrismului. Actorii înlănțuie vocile prezentului cu ale trecutului, dar rămân, cumva, suspendați între patos și detașare în convenția teatrului în teatru.

Spectacolul „Wonders of Transylvania”. Credit foto: Roland Váczi

O avalanșă de accidente  conduc la eșecul proiectului „internațional” și sugerează o implicită concluzie:  un modus vivendi comun poate fi găsit doar împreună, cu prețul unor victorii și înfrângeri parțiale, mărturisite în pseudo-filmul documentar despre nașterea spectacolului. În pofida unor redundanțe ale scenariului care au creat senzația lungimii excesive, spectacolul e jucat cu poftă de întreaga distribuție și are meritul de a vorbi deschis despre un subiect evitat, tratat ca un dat regional, gestionat intern în fiecare comunitate etnică.

Să ne imaginăm însă o identitate comună, eliberată din limitele etnice, construită în jurul apartenenței la un același spațiu divers, pare soluția la care publicul e invitat să ajungă singur, ca o concluzie nerostită a eșecului „proiectul multicultural”. Minunea Transilvaniei e chiar multiculturalitatea, un dat și un dar al prezentul comun pe care generația tinerilor artiști o descoperă în lecția istoriei recitite.

Dincolo de ora de aur/Az aranyórán túl.
De / Írta: Ovidiu Cioclov
Traducerea în maghiară/ magyarra fordította: Zsolt Csepei
Regia/ Rendezte: Ovidiu Caița
Scenografia/ Díszlet: Mihai Păcurar
Tehnic/technikusok: Cătălin Filip, Júlia Sipos
Distribuția/ Játszák: Andrada Balea, Zsolt Csepei, Levente Imecs-Magdó, Alina Mișoc, Emőke Pál, Tavi Voina

Wonders of Transylvania Regia/rendezte: Martin Boross
Dramaturgia/dramaturg: Alexa Băcanu & Martin Boross
Scenografia, video design/ Díszlet, videó-design: Mihai Păcurar
Costume / Jelmez: Zsófi Gábor
Music, sound-design / Zene, hang-design: Márk Bartha
Tehnic / Technikus: Cătălin Filip
Asistente de regie / rendező asszisztens: Ágnes Turós, Ștefana Olar

Distribuția/ Szereplők: Alexandra Caras, Szilárd Gáspár-Barra, Rebeka Kolcza, Oana Mardare, Emőke Pál, Tavi Voina
Video participation / Videón közreműködnek: Andrada Balea, Doru Mihai Taloș, Cătălin Filip, Alina Mișoc