Editorial

septembrie 26, 2020

Atitudini în teatrul românesc. Ionuț Caras: „Inteligența pe scenă nu se poate truca ” (scrisori)

Actorul ar trebui să aibă funcții multiple în comunitatea din care face parte. Tocmai de asta nu mi s-a părut deloc greșit să protestez când a fost cazul sau să am păreri chiar și atunci când nu mi le cerea nimeni. În același timp, am încercat să nu rămân captiv doar în teatrul meu, unde e călduț. Proiectul Texte bune în locuri nebune s-a născut tocmai din dorința de a face / rosti / gândi altfel, după pofta mea. Am vrut să încerc și alte poteci, să lucrez cu alți oameni.
septembrie 25, 2020

Criza independenților, o criză a societății românești

de Cristina Modreanu
Dacă tot se apropie alegerile locale, ce-ar fi să-i votăm numai pe cei care ne conving că au o viziune privind cultura?
septembrie 18, 2020

Dorina Lazăr versus Gabriela Firea – un proces simbolic

de Cristina Modreanu
Ce fel de primar este cineva care ignoră o hotărâre judecătorească și refuză aplicarea legii? Cum justifică Gabriela Firea umilirea uneia dintre cele mai cunoscute și respectate actrițe din România, prin deciziile aparatului administrativ pe care îl conduce și care acționează cu impunitate?
septembrie 10, 2020

Precaritate de cursă lungă sau Teatrul independent nu contează!

de Mihaela Michailov
Nenumăratele apeluri, nenumăratele luări de poziții ale sectorului independent au rămas în aer. Actuala criză sanitară a demonstrat, mai mult ca niciodată, cât de costisitoare, material și emoțional, e această insecuritate de cursă lungă.
august 8, 2020

Bulandra – cu director, dar fără direcție

de Cristina Modreanu
Exersarea puterii e un lucru dificil, pare simplu numai pentru cei inconștienți, lipsiți de responsabilitate și care nu pot avea imaginea de ansamblu a efectelor produse de deciziile lor.
iulie 29, 2020

Atitudini în teatrul românesc. Sorin Leoveanu: „Trebuie să știi de ce te urci pe scenă.” (scrisori)

Citind ceva cu care rezonezi sau care te poartă dincolo de limitele proprii, îți place să te vezi acolo, chiar dezarmat fiind. Și asta e minunat. Dacă chiar vrei să afli la ce visez eu cu adevărat să lucrez din literatură, este Laur al lui Evgheni Vodolazkin. Și da, mi se întâmplă și mie să mă pierd în piese. Depinde „în ce” te pierzi… și bineînțeles de ce o faci. Fragilitatea sau perversitatea unui personaj? Ambele!
iulie 15, 2020

Vara vrajbei noastre

de Cristina Modreanu
Atâta timp cât există rasism și injustiție endemică în lume, e totuși un lux să vorbim despre integritatea operelor de artă. Și totuși, odată ce am stabilit prioritățile, ne putem permite și acest lux, ca niște intelectuali luminați ce suntem.
iunie 23, 2020

Atitudini în teatrul românesc. Iris Spiridon: „Îmi permit luxul de a nu face concesii” (scrisori)

Așa e, nu mă interesează teatrul social, mă preocupă mai tare dragostea și moartea, teme care nu își vor pierde vreodată actualitatea. Mă interesează zona dark, așa cum știi foarte bine, adică ce se ascunde în noi, minunatele derapaje, iubirea care ia forme neașteptate și neasumate, dar care ne vrăjește ca să o scoatem la suprafață. Îmi place să vorbesc despre lucrurile care nu sunt comode și despre care oamenii care nu sunt atenți la viață nu vor să li se vorbească.
iunie 6, 2020

De ce e necesară reforma în cultură și de ce nu mai poate fi ea evitată

de Cristina Modreanu
În ultimii câțiva ani s-a atins o înaltă cotă de nemulțumire în mai multe instituții de cultură din România, angajații au ieșit în stradă, au trimis memorii, au organizat proteste, cerând intervenția unor autorități care s-au dovedit incapabile nu doar să rezolve problemele, ci și să înțeleagă de unde provin ele.

Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.

Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide