Compensare sau relansare? Artiștii, nemulțumiți de schema de ajutor propusă de Ministerul Culturii

După ce promisa schemă de ajutor de stat așteaptată de luni de zile a fost pusă marți, 26 ianuarie, în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, nemulțumirea sectorului cultural din România a izbucnit într-o conferință de presă la care au participat online peste 70 de persoane. Conferința a fost organizată joi, 28 ianuarie de reprezentanți ai scenei muzicale, iar prin cei care au luat cuvântul pentru a povesti cum s-a desfășurat ”saga” consultărilor fără rezultat de anul trecut și până acum au fost Tudor Chirilă (VAMA), Bogdan Nedelcu (ALIS- Asociația Lucrătorilor din Industria Spectacolului), Mișu Cernea (organizator de concerte, Arenele Romane), Alexandru Tomulescu (agent interpreți muzicali). Li s-a dat o platformă de exprimare și unor persoane din domeniul teatrului – Andrei Grosu (unteatru, București) și Andi Gherghe (3G HUB, Tg. Mureș) – sau al filmului – producătoarea Ada Solomon – cu toții exprimându-și nemulțumirea pentru inexplicabila tergiversare a rezolvării problemelor urgente ale sectorului cultural, mai precis a situației acelor lucrători culturali neangajați în instituții de stat, ci funcționând pe piața liberă.

Deși inițial s-a discutat despre două scheme de ajutor, una de urgență, care să compenseze artiștii pentru lunile din 2020 în care nu au putut lucra din cauza restricțiilor impuse de pandemie, și una pentru relansarea activității culturale, în cele din urmă, după mai multe amânări, Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică pe pagina sa o singură schemă de ajutor cu două ramificații, o schemă de ajutor de stat, respectiv o schemă de ajutor de minimis, dedicate relansării. Schema de ajutor de stat este construită pe principii comerciale, raportându-se la vânzările de bilete, respectiv de cărți din 2019 față de 2020, fiind astfel de natură să ajute numai marii organizatori de concerte și evenimente, ceea ce i-a determinat pe organizatorii conferinței să susțină că e vorba despre ”un OUG cu dedicație”. Problema cea mai mare în acest caz este că la aceste mari festivaluri de muzică, așa cum sublinia unul dintre vorbitori, performează în principal artiști străini, nu români, beneficiul pentru aceștia din urmă fiind zero, chiar și după reluarea (incertă) a evenimentelor.
În schimb, schema de ajutor de minimis – nediscutată în conferința de presă – are în vedere operatorii culturali (ONG-uri sau firme, PFA-urile nu sunt din păcate incluse în propunere) mici și mijlocii care nu sunt centrate pe vânzări. Ajutorul pentru acestea este un grant cu valoare maximă de 8000 euro/beneficiar, granturi ce pot fi obținute în anumite condiții, conform propunerii de OUG, fiind o reală susținere pentru un segment de care depind, prin proiecte, un număr mare de artiști. Asta după ce aceste scheme vor intra în aplicare, ceea ce ar mai putea dura câteva luni.

Una dintre persoanele din cadrul ministerului menționată de mai multe ori ca fiind responsabilă pentru forma actuală a schemei care îi nemulțumește pe cei din industria muzicală este Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii. Dl. Trâmbaciu, au susținut organizatorii conferinței, nu a mai participat la întâlnirile grupului de lucru după înființarea acestuia și nu a transmis mai departe către Ministerul Economiei observațiile și soluțiile membrilor (lucru pe care membrii acestui grup l-au aflat direct de la ministrul Economiei, Claudiu Năsui, cu care s-au întâlnit special pentru schema de ajutor), pentru ca în cele din urmă Ministerul Culturii să facă publică propunerea de OUG fără modificările propuse de reprezentanții industriei muzicale. ”Am avut 15 întâlniri cu grupul de lucru, chiar s-a lucrat o lună și jumătate la chestia asta, iar munca noastră nu a fost transmisă mai departe. Ce se întâmplă cu acest sector cultural care nu a primit nici un ajutor?” a întrebat public artistul Tudor Chirilă. ”Ministerul Culturii nu și-a făcut datoria. Am fost mințiți că propunerile noastre vor fi trimise la ministerul Economiei, dar nu au făcut-o”, a spus Bogdan Nedelcu în conferința de presă.
În replică la aceste declarații, într-o convorbire telefonică, Bogdan Trâmbaciu mi-a declarat: ”Grupul de lucru a fost făcut politic, a colectat toate doleanțele exprimate, dar nu li s-a explicat oamenilor ce se poate și ce nu se poate face conform legii. Eu nu sunt om politic, sunt tehnician, nu am mințit pe nimeni, le-am spus exact ce se poate face și ce nu se poate face. Conform legilor actuale nu se pot da bani direct artiștilor, pe persoană fizică, nu pot beneficia de sprijin de la Ministerul Culturii cei din industrie care nu sunt operatori culturali, ci prestatori de servicii pentru scena artistică, foarte importanți de altfel, dar nu artiști (cum sunt cei din ALIS). Îmi pare rău că e o lipsă de încredere acum, dar vă asigur că totul e deschis, eu sunt pentru dialog, OUG-ul e în dezbatere publică, iar consultarea e reală și îi aștept pe toți cei nemulțumiți să le arăt că aceste scheme îi ajută, de fapt. Desigur, atât cât se poate în hățișul legal din România și din Europa din acest moment.”

Într-un moment în care în întreaga Europă se discută deja planuri de relansare a activității culturale, după ce au fost acordate anul trecut sub varii forme ajutoare de urgență, artiștii români și întreg ecosistemul nereformat în care ei funcționează de 30 de ani sunt în continuare prinși între compensarea care li s-a promis dar nu a venit (cu excepția indemnizației de sprijin COVID-19 ) și relansarea atât de necesară. Mulți dintre ei se află la limita supraviețuirii, victime ale unei combinații de lipsă de comunicare, incompetență și dezinteres din partea Ministerului care ar trebui să-i reprezinte. În tot acest timp, ministrul Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunță netulburat la TV triumfaliste ”măsuri de relansare a culturii”, fără să observe că ministerul pe care îl conduce nemulțumește la acest început de an pe toată lumea.