Teatru și politică pe scena europeană

Foreplay – primul spectacol de teatru din România despre mame adolescente
februarie 28, 2018
Scrisoare către ministrul Culturii și Identității Naționale
februarie 28, 2018

The lady and the rebel: Isabelle Huppert și Jeremy Irons, premiați la Premiile Europa pentru Teatru

Europa, a GipsyLand

de Cristina Modreanu

Roma, orașul cu cea mai mare densitate de clădiri de patrimoniu din Europa, a deschis The European Year of Cultural Heritage/ Anul european al patrimoniului cultural cu o săptămână de celebrare a patrimoniului imaterial, constând în creativitatea și orginialitatea artiștilor săi din teatru. Și din film, s-ar putea adăuga, fiindcă recipienții Premiului Europa pentru Teatru au fost în acest an, la cea de a 16-a ediție, celebrii actori Isabelle Huppert și Jeremy Irons, o adevărată doamnă a scenei și ecranului și un rebel autodeclarat, care a sedus, fără nici un efort special, întreaga audiență (atât la conversația cu el moderată de criticul Michael Billinghton de la The Guardian, cât și în seara premierii). Nu pare să fi fost întâmplătoare alegerea celor doi de către juriul prezidat de George Banu. Ei vin din două țări esențiale pentru conceptul de Europa, serios zguduit în acești din urmă ani. De altfel, deși s-a declarat ”apolitic”, Jeremy Irons a glumit în seara premierii pe tema despărțirii Marii Britanii de Europa, spunând că speră să nu fie ultimul artist premiat cu un premiu european din această țară care în curând va fi ”izolată ca o insulă și cu o economie care nu ne va permite să plătim nici taxa de feribot”. Tot ”apoliticul” Irons a vorbit pe larg în conversația condusă de cunoscutul critic britanic de la The Guardian despre pericolul în care se află mediul înconjurător la nivel global, despre cum ar trebui să ne implicăm în așa fel încât generațiile viitoare să moștenească o planetă mai sănătoasă. Nu le-a scutit nici pe gazdele italiene, spunându-le ”știți că aici aveți o mare problemă, fiindcă industria strângerii gunoiului e controlată de mafie”.

Mult mai ”pașnică” decât colegul său, care a declarat-o ”una dintre eroinele sale din film”, Isabelle Huppert a ținut să le mulțumească, omagiindu-i, marilor regizori cu care a lucrat în film și teatru de-a lungul timpului, dar și lui Jack Lang, fostul ministru francez al culturii, care a inițiat aceste premii în 1987, alături de Melina Mercouri, și care a fost prezent la ceremonia de la Teatro Argentina, pentru a-i înmâna premiul actriței. Nu în ultimul rând, actrița s-a declarat alături de omul de teatru rus Kirill Serebrennikov, care a lipsit de la festivități, fiind arestat la domiciliu din motive încă neclare.

Poate cel mai interesant aspect al ediției din acest an a fost acela al restabilirii proporțiilor de gen în rândul premiaților, care au fost încă de la înființarea premiilor predominant de gen masculin. Din 15 ediții ale Premiului Europa pentru Teatru, premiul a revenit doar de două ori unor creatoare femei, regizoarea Ariane Mnouchkine și coregrafa Pina Bausch, iar din 13 ediții ale Premiului Europa Realități Teatrale doar de trei ori premiul a avut o câștigătoare – respectiv pe Biljana Srbljanovic, pe Sasha Waltz și pe Katie Mitchell. În 2017 Premiul Europa pentru Teatru a fost împărțit, cum scriam mai sus, iar Premiul Realități teatrale a revenit creatorilor Susanne Kennedy (care lucrează între Germania natală și Olanda adoptivă), Jernej Lorenci (Slovenia), Yael Ronen (de asemenea, o creatoare europeană, provenind din Israel, dar stabilită la Berlin), Alessandro Sciarroni (Italia), Kirill Serebrennikov (Rusia) și grupului NO99 din Estonia, înființat și condus de cuplul format din artista multidisciplinară Ene-Liis Semper și regizorul de teatru Tilit Ojasoo. Echilibru aproape perfect, o recunoaștere binevenită a faptului că există numeroase voci creative în rândul artistelor femei și că a venit momentul ca ele să fie răsplătite.

Au mai fost acordate o serie de premii speciale, pe de o parte unor personalități care au creat punți de comunicare între scena europeană și alte culturi – dramaturgul, poetul, scriitorul și eseistul nigerian Wole Soyinka și regizorul tunisian Fadhel Jaibi – iar pe de alta unui creator cu totul atipic, provenind din artele vizuale și autor al unor opere iconice care combină dansul și teatrul fizic, artistul grec Dimitris Papaioannou.

O săptămână plină de evenimente – conferințe și discuții dimineața și spectacole seara – cea de a 16-a ediție a Premiilor Europa pentru Teatro a avut multe intersecții cu politicul, inevitabile în timpurile pe care le trăim. Compania estoniană NO99, autoare a unor spectacole cu încărcătură politică se află în pericolul de a-și pierde bugetul fiindcă partidul de dreapta estonian, Pro Patria Union, parte din coaliția de guvernământ, e de părere că nu face teatru, ci propagandă politică. Premiantul din Rusia, regizorul Kirill Serebrenikov, nu a putut fi prezent pentru a-și ridica premiul, fiindcă se află în arest la domiciliu, fiind cercetat pentru fraudă. Cunoscutul critic Marina Davidova, care i-a prezentat creațiile, a menționat că așa zisa fraudă e legată de fonduri obținute de la guvernul anterior pentru proiectul Platforma, unul dintre cele mai de succes din teatrul rus al ultimilor ani, și că o serie de demnitari care au aprobat finanțarea sunt și ei cercetați. Indiferent care ar fi motivele și cine ar fi vinovat, este inexplicabil de ce artistul rus este arestat la domiciliu, nefiindu-i permis să meargă nici la repetițiile propriilor spectacole, ca și cum ar fi un pericol public (și când te gândești că în România persoanele aflate sub cercetare nici măcar nu sunt suspendate din Parlament).

Politice au fost și unele dintre creațiile prezentate celor aproape 400 de participanți la evenimentele dedicate Premiilor Europa pentru Teatru – critici, producători, jurnaliști, oameni de teatru din toată lumea. Poate cel mai politic dintre ele, spectacolul Roma Armee semnat de Yael Ronen și având ca temă minoritatea care se regăsește în mai toate țările europene (și având în distribuție și o actriță româncă, Mihaela Drăgan, fondatoarea companiei de teatru roma și feminist Giuvlipen), se deschidea în fața unei cortine pe care scria în culori strălucitoare Europa, GipsyLand. Alăturarea nu era deloc întâmplătoare și avea puterea de a da de gândit tuturor celor prezenți, indiferent de care parte a spectrului politic, tot mai polarizat în țările acestui continent, s-ar fi aflat ei.

Pe larg despre spectacolele prezentate și despre evenimentele din cadrul Premio Europa per il Teatro, organizate cu sprijinul Uniunii Europene și al Ministerului binelui și activităților culturale și de turism din Italia, în primul număr în print al Scena.ro din 2018.

Până atunci, sărbători cu bine și un an nou fericit tuturor cititorilor noștri!

foto: Franco Bonifiglio

Pentru a va oferi o experienta de navigare mai buna acest site foloseste cookies.

Daca esti de acord cu acestea, inchide aceasta notificare sau afla mai multe despre setarile cookies aici | OK, inchide