Ecologia spiritului sau viaţa secretă pe timp de criză

”România, țară magică”: astăzi, despre impostură în teatru
ianuarie 1, 2008
Vremea creatiei colective
noiembrie 1, 2015

Ne-am hotărât să sfidăm criza! Spaţiul public e plin de avertismente îngrijorate, iar ştirile agreate de televiziuni sunt numai acelea ce vestesc dezastrul.

Ne-am hotărât să sfidăm criza! Spaţiul public e plin de avertismente îngrijorate, iar ştirile agreate de televiziuni sunt numai acelea ce vestesc dezastrul. Dar în mijlocul mult invocatei crize există în continuare oameni care citesc, văd filme, ascultă muzică, merg la teatru, şi, atâta timp cât ei nu renunţă la aceste bune obiceiuri, are sens ca această revistă să se nască, chiar şi în vremuri de criză. În ciuda acestora. Şi pentru a le aminti celor ce se confruntă cu sus-numita criză numai la suprafaţă că există o viaţă dincolo de afaceri, dincolo de serviciul zilnic, dincolo de investiţii, dincolo chiar şi discursul politic ameţitor furnizat non-stop de canalele TV.

De obicei nu-mi place să dau citate, dar de data asta o să folosesc vorbele altuia, mai exact pe ale lui George Steiner, care spunea „dacă să faci parte dintr-o elită înseamnă să iubeşti cu pasiune ceva şi să nu faci compromisuri, atunci mă declar vinovat”. Ca să vă spun că ştim cu toţii, cei care au pornit la drum cu această revistă, că ne facem vinovaţi de a face parte, împreună cu dumneavoastră, cei care ne citiţi, dintr-o minoritate. Ştim că nu sunt mulţi aceia care – în vremuri de criză sau nu – mai găsesc timp să deschidă o carte sau să cumpere bilete la teatru. Nu sunt mulţi aceia care închid televizorul în semn de protest şi preferă să stea faţă în faţă cu actorii adevăraţi, nu cu aceia care joacă nişte roluri despre care nu ştiu nimic. Dar nu e o minoritate care să aibă motive de a se ruşina, ci dimpotrivă, e o minoritate care va face întotdeauna lucrurile să meargă înainte, proiectând în ceea ce scrie sau arată pe scenă, ecran sau cine ştie ce alt mediu de comunicare structura profundă a fiinţei şi a societăţii. Scanându-le, înţelegând cum funcţionează, analizându-le împreună, putem să le schimbăm în bine. Poate că aceia care înţeleg sensul şi funcţia artelor într-o societate nu sunt mulţi, dar ne mulţumim să ajungem la cât mai mulţi dintre ei, atâţi câţi sunt.

Pe două drumuri ar vrea să meargă „Scena.ro”, al cărei prim număr l-aţi deschis acum: mai întâi să se constituie într-un nucleu de semnături deja consacrate, tratând teme diverse – de la teatru, care va fi baza de discuţii a acestei publicaţii – la dans, operă, circ, musical, arte vizuale, film, în funcţie de oferta pieţei, de la noi şi din lume. Ca o adevărată revistă europeană de artele spectacolului (cu un rezumat în limba engleză care să îi asigure circulaţia).

Apoi, „Scena.ro” va încerca să declanşeze un interes al tinerilor pentru o ocupaţie aflată la noi într-un fel de comă prelungită, meseria de critic. Să observi un fenomen artistic şi să-i descurci înţelesurile cele mai adânci, să-l urmăreşti în timp stabilind conexiunile culturale pe care le face şi plasându-l în contextul care îi justifică apariţia, ori dimpotrivă, ridicând vălul de pe un caz de impostură culturală – de care nu ducem deloc lipsă, din păcate – înseamnă să practici o nobilă ecologie a spiritului. Pentru cei tineri, gata să salveze lumea sau porniţi să o schimbe din rădăcini, o asemenea alegere de carieră ar trebui să sune bine.

Nu mai puţin, „Scena.ro” îşi propune să devină o platformă de comunicare între practicienii din zona artelor spectacolului, care sunt principalul „obiect” al muncii oricărui critic şi subiect de admiraţie al fiecărui spectator. Vom ajuta vocile acelora dintre ei care au ceva de spus să ajungă la public.

Când spuneam că facem parte dintr-o minoritate – şi noi, şi dumneavoastră, cei care aţi găsit această revistă într-un teatru sau într-o librărie şi o răsfoiţi înainte de începerea unui spectacol sau aşteptând un prieten la o întâlnire – nu mă gândeam la asta într-un sens restrictiv. Lumea spectacolului nu e o sectă sau un club cu circuit închis în care neofiţii nu pot pătrunde vreodată. E o lume complexă, din care se văd numai luminile dacă priveşti la suprafaţă, dar în care poţi să-i descoperi, dacă eşti curios, pe unii dintre cei mai consistenţi oameni, persoane de la care ai permanent de învăţat ceva, fie din operele lor, fie dintr-o banală conversaţie. „Scena.ro” va fi un ghid serios pentru toţi aceia care vor să afle mai mult despre această lume fascinantă pentru că are o dimensiune în plus. Un ghid pentru viaţa dumneavoastră secretă, pe timp de criză sau nu.

de Cristina MODREANU

Editorial, Scena.ro nr. 1/2009